ONJN refuză să se prezinte în parlament în urma neregulilor găsite de Curtea de Conturi

ONJN este responsabil printre altele, pentru monitorizarea reglementărilor precum licențiere, colectarea de taxe sau sancționarea operatorilor care nu urmează regulile. 

În ciuda rolului său extrem de important, ONJN a trecut printr-o rundă intensă de critică din partea Curții de Conturi, cu privire la incapacitatea de a controla activitatea operatorilor în ultimii ani. 

Marți 4 martie la ora 15:00, conducerea Oficiului Național ONJN a fost chemată de către opoziție la parchet. Conform România Actualități, motivul chemării a fost acela de a da explicații cu privire la nerespectarea legii în procesul de autorizare a jocurilor de noroc online ale operatorilor din acest domeniu. 

Raportul urma să fie dat în fața Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Senat.

Refuzul ONJN de a se prezenta în fața Parlamentului

Cu toate acestea, instituția de reglementare a jocurilor de noroc, a anunțat că nu va participa la audierea programată, refuzând să răspundă la întrebări sau să explice lipsa sa de acțiune.

Membri vocali din interiorul partidelor aflate în opoziție, acuză că ONJN a rămas în mare parte inactivă, permițând sectorului jocurilor de noroc să funcționeze cu o supraveghere minimă sau cu aplicarea reglementărilor existente. 

Reacțiile parlamentarilor

Câteva voci din opoziție au condamnat această sfidare, susținând că instituția este subordonată Guvernului României, și trebuie să răspundă în fața somațiilor din parlament. Cu toate acestea, șeful ONJN, Gheorghe Gabriel Gheorghe, a cerul reprogramarea acestei convocări, fără a oferi o dată fixă. 

Printre altele, opoziția cere demisia conducerii ONJN.

Consecințele potențiale ar putea varia de la acțiuni în justiție împotriva funcționarilor ONJN pentru sfidarea Parlamentului până la reforme mai ample menite să consolideze mecanismele de supraveghere și să asigure o mai mare transparență în cadrul organismelor de reglementare.

Neregulile constatate la Curtea de Conturi

Reamintim că, în urmă cu două săptămâni, Curtea de Conturi raporta nereguli grave cu privire la aprobarea jocurilor de noroc găzduite de operatorii înregistrați în Malta. 

În linii mari, instituția de reglementare a statului Maltez a scăzut RTP-ul aprobat pentru jocurile de noroc de la un minim de 92% la 85%, ceea ce înseamnă că operatorii pot regla procentul premiilor acordate jucătorilor prin setarea la diferite niveluri a ratei RTP a jocurilor puse la dispoziția utilizatorilor. 

România nu impune o valoare minimă a acestui indicator, însă pe cale de consecință a celor de mai sus, acești operatori pot înregistra venituri nete de până la 15% din totalul mizelor jucate.

Această premisă se traduce prin faptul că operatorii ar fi continuat să plătească taxe raportate la un venit mai mic din totalul mizelor jucate. 

Ca rezultat, s-au estimat pierderi de peste 3,5 miliarde de lei între 2021 și 2023, însă pierderile financiare totale de la înființarea instituției până în prezent se estimează la 1 miliard de euro.

Nu în ultimul rând, aspectul care creează cele mai mari reacții atât în mediul politic cât și în opinia publică, este eșecul instituției de a aplica legea auto-excluderii, lege intrată în vigoare în urmă cu doi ani.